Piața muncii

Salariul minim în 2025: cine câștigă și cine plătește diferența

Creșterea salariului minim brut la 3.700 lei restructurează cheltuielile de personal în sectoarele cu densitate mare de angajați la minim — retail, construcții, agricultură.

Muncitori români pe un șantier de construcții în lumina dimineții

Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe economie a fost majorat la 3.700 lei, față de 3.300 lei în 2024 — o creștere nominală de 12,1%. În termeni reali, după ajustarea cu inflația medie de aproximativ 5,8% înregistrată în 2024, creșterea efectivă a puterii de cumpărare este de circa 6,3 puncte procentuale. Este o veste bună pentru cei aproximativ 1,8 milioane de angajați care lucrau la salariul minim la finalul anului trecut, potrivit datelor ANOFM. Salariul minim net ajunge la aproximativ 2.163 lei după deducerea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS 25%) și a impozitului pe venit (10%). Însă impactul nu este uniform. Sectoarele cu ponderea cea mai ridicată a angajaților la salariul minim sunt construcțiile (circa 34% din forța de muncă sectorială), agricultura (41%) și comerțul cu amănuntul (28%), conform datelor INS din ultimul recensământ al forței de muncă. Pentru un IMM din construcții cu 20 de angajați plătiți la minim, creșterea costului total cu forța de muncă — incluzând contribuțiile angajatorului — este de aproximativ 12.800 lei pe lună față de 2024. Pe un an, asta înseamnă 153.600 lei în plus la cheltuielile cu personalul, sumă care poate fi absorbită prin creșterea productivității, prin reducerea marjei sau prin majorarea prețului final. Datele istorice arată că, în România, o creștere a salariului minim de peste 10% este urmată, cu un decalaj de două trimestre, de o accelerare a inflației în serviciile cu intensitate mare de muncă — coafură, restaurante, servicii de curățenie. INS a estimat că această componentă a adăugat 0,3–0,5 puncte procentuale la inflația din 2023, când creșterea salariului minim a fost de 13%. Există și un efect pozitiv documentat: gospodăriile cu venituri mici au o rată de consum a veniturilor disponibile mai mare decât gospodăriile cu venituri medii și ridicate. O creștere a salariului minim stimulează cererea internă de consum mai eficient decât reducerile de taxe concentrate pe veniturile superioare, conform unui studiu al Băncii Mondiale privind România din 2022.

← Înapoi la articole